Despre noi

Numită iniţial “Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită, mănăstirea Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de către răzeşul satului Onişcani Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi trei ieromonahi de la Mănăstirea Neamţ (România) - Serafim, Ioanichie şi Macarie.

Prima atestare documentara: 10 iunie 1807, când 43 răzeşi de pe moşia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ.
În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa şi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu.

În perioada interbelică mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu, scriitorul Mihail Sadoveanu, mitroplitul Gurie Grosu şi de alte personalităţi ale timpului.

Din 28 octombrie 1938 Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înfiinţată Şcoala pregătitoare pentru Institutul de călăgăriţe infirmiere din Chişinău.

În mai 1946 puterea sovietică în comun acord cu episcopul Ieronim al Chişinăului lichidează mănăstirea care nu-şi putea achita impozitele către stat.

Din 1946 pîna în 1994 în mănăstire au activat:

  • orfelinat;
  • şcoală internat pentru copii surdo-muţi;
  • colonie-penetenciar pentru minore;
  • şcoala specială pentru copii alienaţi mintal.

În septembrie 1994 Frumoasa a fost reactivată ca mănăstire de călugări de către ieromonahul Vasile Ciobanu.
Stareţii de după redeschidere: egumen Vasile Ciobanu (1994-2000), egumen Teodosie Condrea (2001-2002), arhimandrit Ambrozie Munteanu (2002-2006).

Din 27 decembrie 2005 mănăstirea a fost reorganizată în aşezământ monahal pentru maici.
Stareţă: egumena Benedicta Mura (2006-prezent).
Duhovnic: arhimandrit Ambrozie Munteanu (2006-prezent)
Colectiv monahal: o stareţă, un duhovnic, doi preoţi slujitori, treisprezece maici, şase surori şi patru fraţi de ascultare, în total 27 persoane.

Bisericile Mănăstirii Frumoasa

Biserica Adormirii Maicii Domnului (1806 din lemn – 1850 din piatră)

  • Biserica Mare a mănăstirii
  • Stil arhitectoral moldovenesc cu elemente ruseşti
  • Plan dreptunghiular,format din Altar, Naos şi Pronaos
  • Cupolă masiva deasupra Naosului
  • Turn-clopotniţă deasupra Pronaosului

Biserica mare, 1903

Biserica mare, 1903

În perioada sovietică biserica mare a fost utulizată drept sală de sport. În 1956 a fost semidemolata şi acoperită cu ardezie, dîndu-i-se aspect de clădire obişnuită. În 1986, de revelion a fost distrusă de un incendiu izbucnit de la pomul de Anul Nou.

Biserica mare semidemolată, 2003

Biserica mare semidemolată, 2003

Din 2003 se află în proces de reconstrucţie. Ctitor principal dl Iurie Stoicov, deputat în Parlamentul R Moldova.

Biserica mare în construcție, 2004

Biserica mare în construсţie, 2004

În 2005, cu suportul preşedintelui R. Moldova dl Vladimir Voronin s-au cumpărat şi instalat în clopotniţă un set de 9 clopote după modelul clopotelor vechi.

Sfințirea clopotelor, 2006

Sfinţirea clopotelor, 2006

În 2006, după 50 de ani de la demolare, cu suportul Camerei de Comerţ şi Industrie din R. Moldova, în persoana preşedintelui dl Gh. Cucu, de-asupra bisericii a fost montate din nou crucile.

Montarea cupolei și a crucii, 2006

Montarea cupolei şi a crucii, 2006

Spre finele acestui an se preconizează sfinţirea ei cu prilejul aniversarii a 200 ani de la prima atestare documentară a mănăstirii.

Biserica mare in prezent

Biserica mare în prezent, mai 2008

Biserica Sfintei Treimi (1859-1861)

  • Biserică de iarnă
  • Plan dreptunghiular în forma de navă
  • Alcatuită din Altar, Naos, doua Pronaose laterale şi Pridvor
  • Trei turle butaforice

Biserica Sfintei Treimi (de iarna)

Biserica Sfintei Treimi (de iarna)

În perioada sovietică biserica de iarnă a fost utilizată drept club (local pentru festivităţi). S-a reparat în 1996. Serveşte drept edificiu de cult. În stare nesatisfacătoare. Necesită reparaţie capitală.

Biserica Sfintei Treimi (interior)

Biserica Sfintei Treimi (interior)

Sfinţenii

În Mănăstirea Frumoasa se păstrează icoana Maicii Domnului din catapeteasma primei bisericuţe din lemn. În perioada de pustiire s-a păstrat în chilia monahiei Eupraxia Moşneguţu de la mănăstirea Răciula.

În m-rea Frumoasa se păstrează o părticică din Lemnul Sfintei Cruci (donaţie a ÎPS Ioan, Mitropolit al Portugaliei şi Braziliei) precum şi părticele din sf. Moaşte ale:

  1. Sf. Ap. Andrei cel întai chemat
  2. Sf. Ap. Evg. Marcu
  3. Sf. Dr. Lazăr cel înviat a 4 zi
  4. Sf. Ap. Zaheu Vameşul
  5. Sf. Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni din Mira Lichiei
  6. Sf. Ierarh Vasile cel Mare
  7. Sf. Ierarh Atanasie cel Mare
  8. Sf. Ierarh Ioan cel Milostiv
  9. Sf. Ierarh Grigore al Acragandei
  10. Sf. Ierarh Ignatie (Breanceaninov)
  11. Sf. Ierah Filaret (Drozdov), Mitropolitul Moscovei
  12. Sf. Ierarh Nectarie de Eghina
  13. Sf. Mmc. Gheorghe, purtătorul de biruinţe
  14. Sf. Mmc. Pantelimon, tămăduitorul
  15. Sf. Mmc. Mercurie
  16. Sf. Mmc. Iacov Persul
  17. Sf. Mmc. Varvara
  18. Sf. 14000 prunci omorâţi de Irod
  19. Cuv. Pimen cel Mare
  20. Cuv. Ioan Colibaşul
  21. Cuv. Efrem Sirul
  22. Cuvioşi mucenici din pustiul Hozeva omorâţi de arabi
  23. Cuvioşi mucenici din m-rea sf. Sava
  24. Cuv. Serghie de la Radonej
  25. Cuv. Serafim de la Sarov
  26. Cuv. Ambrozie de la Optina
  27. Cuv. Nil de la Stolobensk
  28. Cuv. Muc. Elizaveta (Romanova)
  29. Cuv. Parascheva de la Iaşi
  30. Cuv. Alexandra de la Diveevo
  31. Cuv. Marta de la Diveevo
  32. Fericita Matroana de la Moscova
  33. Sf. Muc. Atanasie de la Bârnova
  34. Sf. Muc. Eutihie
  35. Cuv. Vichentie (Malau)
  36. Cuv. Antim (Găină)
  37. Sfânt necunoscut de la Neamţ