CINCIZECIMEA- Harul Sfîntului Duh coboară
“Binecuvîntat eși Hristoase Dumnezeul nostru, Cela ce pe pescari ai arătat trimițîndu-le lor Duhul Sfînt ți printrînșii lumea ai vînat iubitorule de oameni, Slavă Ție”.
Sute de credincioși s-au închinat, Duminica, 3 iunie, în Biserica mănăstirii Frumoasa cu Hramul “Sfintei Treimi”. Casa Domnului era împodobită cu ramuri verzi de tei și nuc, simbol al limbilor de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.
Obștea monahală în frunte cu stareța de egumena Benedicta a invitat creștinii să participe la hramul mănăstirii. Oamenii au venit de prin toate părțile Moldovei să împartă Bucuria sărbătorii. Cu siguranță pentru credincioşi este cel mai important eveniment al zonei, fiecare dintre ei trăind clipe de profundă înălţare sufletească, unic simțită în această zi a minunii Pogorârii Duhului Sfânt. Începutul verii dăruieşte sărbătorii bucuria unei zile scăldate în arome de cireșe coapte și cimbru înflorit! Acest parfum de corovatic și fragi copți poleește cântarea divină a celor câtorva măicuțe aflate la strană. Ne aducem aminte de semnificația Duminicii Mari: „Pogorârea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii constituie împlinirea cuvintelor Mântuitorului adresate ucenicilor Săi în seara Cinei celei de Taină (In. 14, 16-17). Evenimentul este istorisit de Evanghelistul Luca, clar, concis, în cartea Faptele Apostolilor. El ne spune că Apostolii erau adunaţi “la un loc, toţi într-un cuget”. Şi iată că “fără de veste s-a făcut din cer un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede şi a umplut toată casa unde şedeau. Şi limbi ca de foc li s-au arătat, împărţite, şi au şezut pe fiecare din ei. Şi s-au umplut toţi de Duh Sfânt şi au început să grăiască în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi” (Fap. 2, 2-4).
Biserica e scăldată în lumină! Sfanta Liturghie este oficiată de un sobor de preoți în frunte cu Părintele Iordan Sârbu. Din toate colțurile Bisericii se aude murmur de rugăciuni ale credincioșilor veniți astăzi în număr mare la mănăstire. An de an, numărul de credincioşi care vine aici, la sărbătoarea Cincizecimii, precum şi la alte sărbători, este numeros. Şi anul acesta, oamenii şi-au rupt din timpul lor, sosind la Frumoasa pentru a se ruga de pace, de roadă, de ploi pașnice. Fără îndoială, fiecare s-a pregătit în prealabil pentru a lua Sfânta împărtășanie prin post, rugăciune și spovedanie. Și vestimentația este una adecvată: broboade înflorate și bluze de culori deschise, doar Pogorârea Duhului Sfânt e miraculoasă, e așteptată, e atât de dorită…Doamne, lumina Feței Tale să mă călăuzească pe calea mântuirii –astfel se roagă această lume creștină împodobită în strai de sărbătoare.
Ascult Predica Părintelui care spune că după Pogorârea Sfântului Duh deși nu au fost la nici o școală, acei oameni încep să scrie frumos, profund filosofic. Încep să vorbească limbi pe care nu le-au învăţat şi toţi îi înţeleg. Acestea sunt fapte evidente, consemnate de istorie, ajunse la noi prin martori oculari şi care fapte sunt efectul lucrării Duhului în lume prin Apostoli şi prin urmaşii lor!
Tot din predica Părintelui aflăm că sărbătoarea cade întotdeauna la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul Cincizecimii. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
Părintele continuă să predice: „Desigur, tot acest mod de descriere a efectului venirii Duhului peste Apostoli, manifestat în vorbirea de limbi străine, fără să fi fost învăţate în prealabil, sfidează orice logică omenească. Şi trebuie să recunoaştem că aşa este. Dar este aşa numai după logica noastră pământească. Ne mirăm, ne întrebăm, şi nici mirarea şi nici întrebarea nu ni le pot lua nimeni. Avem dreptul să ne mirăm şi să ne întrebăm! Important este însă ce răspuns găsim la mirarea şi întrebările noastre. Aşadar, pot avea lucrurile, în cazul nostru, vorbirea Apostolilor în limbi neînvăţate de ei, şi o altă logică decât aceea pe care noi o înţelegem? Desigur că da! E logica lui Dumnezeu. Şi logica lui Dumnezeu o putem descifra doar cu ajutorul Sfintei Scripturi, pentru că ea porneşte, aproape întotdeauna, de la alte premise decât cele înţelese de noi. Pe acestea le acceptăm şi le recunoaştem doar pe bază de credinţă. Pescarii de odinioară, neînvăţaţi, aproape analfabeţi, devin acum învăţaţi, autori de metafore, de poeme, de cărţi, de Evanghelii scrise atât de frumos şi pe care le avem păstrate în textul Noului Testament; devin predicatori, şi încă predicatori cu logică, coerenţi, cu un sistem de gândire; fricoşii de odinioară devin acum îndrăzneţi, eroi.”
Întreb pe cineva din zona respectivă ce obiceiuri se mai respectă de Rusalii. Omul îmi răspunde binevoitor că este obişnuit faimosul joc al căluşarilor, executat de cete de flăcăi. Casele, porțile și mai cu seamă Ușile se împodobesc cu flori și ramuri verzi. Este o sărbătoare închinată vegetaţiei pământului.
Maica Stareţă, cu obştea de la mănăstire, şi părinții au avut grijă să împodobească nu numai Biserica, dar și sufletele oaspeților veniți la hram:” În ciuda greutăţilor financiare, încercăm să realizăm lucruri frumoase. Ne bucurăm că lumea caută mănăstirea noastră.Oamenii vin nu numai din zonă, ci şi din depărtare, pentru că praznicul Pogorârii Duhului Sfânt este o sărbătoare de suflet pentru întreaga creştinătate, iar pentru mănăstirea noastră în mod special pentru că are hramul Sfânta Treime. Mă bucur nespus, mulțumesc Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit și am ajuns cu cinste și slavă în Duminica Cincizecimii. Și vremea a fost foarte frumoasă, și lume multă, nădăjduim și pe latura spirituală a poposit Harul Sfântului Duh…”.
Cinstirea marelui praznic al Pogorârii Sfântului Duh la mănăstirea Frumoasa s-a încheiat cu o agapă, nu înainte ca toţi cei prezenţi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie să fie miruiţi şi să primească anaforă.
Antonina Sârbu
