Pomenirea scoaterii cinstitului lemn al Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci
Această sărbătoare provine dintr-o rânduială mai veche a Bisericii din Constantinopol. La 1/14 august, o particică din lemnul Sfintei Cruci era scoasă din paraclisul palatului împărătesc şi purtată, cu sobor şi alai de sărbătoare, la Biserica Sfânta Sofia, unde rămînea, spre mîngîierea credincioşilor, până la 14/27 august, când era readusă la palat. Aceasta se făcea, se pare, în amintirea arătării Sfintei Cruci la biruinţa marelui Constantin, asupra lui Maxentiu, la podul Milvius, de pe râul Tibru (312), precum şi a descoperirii lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Elena la Ierusalim.
Scoaterea Sfintei Cruci, de azi, ne cheamă la o întîlnire duhovnicească cu taina Crucii şi la purtarea, în umbra Crucii Domnului, a propriei noastre cruci, dată nouă, în viaţă, de Dumnezeu.
Tot în această zi Biserica face pomenirea Sfinţilor şapte Mucenici Macabei, care moarte mucenicească au pătimit. La acest praznic în Biserici are loc sfinţirea florilor şi a mierii de albini.
