Tainele vechiului cimitir al mănăstirii Frumoasa

La mănăstirea Frumoasa din raionul Călăraşi sunt în desfăşurare săpăturile în vechiul cimitir mănăstiresc care se afla chiar în dreapta bisericii Adormirea Maicii Domnului. De sub răzoarele cu flori şi iarba verde ies la suprafaţă schelete umane ale monahilor mănăstirii. Primul schelet descoperit este al monahului Arsenie, decedat la 1846 . Toate aceste date le citim pe cărămida care era pusă sub capul celui decedat, veche tradiţie a monahismului. În mormintele deshumate se găsesc şi fragmente ceramice care, se pare sunt din aceeaşi perioadă, adică au o vechime de peste 200 de ani. Pe stareţa mănăstirii, egumena Benedicta, o văd de câteva zile “pe şantier” săpând sau aşezând cu grijă osemintele în cutii de carton sau făcând notiţe pentru o eventuală arhivare a istoriilor care ies la lumina zilei de sub pământ. “Lucrările de dezhumare le-am coordonat cu dl doctor Gheorghe Postică, nume de referinţă pentru istoria şi ştiinţa arheologică de la noi. Am primit aprobare şi instructaj detaliat cum să acţionăm şi să ne comportăm. De fapt, suntem în aşteptarea unor arheologi, discipoli ai dlui Postică, care trebuie să sosească de la o zi pe alta. Deja am dezgropat câteva schelete, datează de la 1807-1848. Având în vedere că scheletele s-au descoperit la numai jumătate de metru adâncime, poate un metru, lasă loc pentru multe nedumeriri. Să fi spălat vântul şi ploile în două secole atâta pământ? Doar gropile pentru înhumare se săpau de doi metri şi ceva adâncime?! Există o sumedenie de întrebări, dar răspunsurile le vom afla atunci când arheologii vor începe să studieze fragmente de os, de piatră, ceramică, să descifreze inscripţiile săpate în piatră”, supozează egumena Benedicta.

Încerc să aflu cum se face datarea osemintelor în lipsa unor tehnologii de care dispun doar arheologii. Deocamdată simplu, cu pixul pe foi albe sau cutii, dar se fac şi multe fotografii care ar putea simplifica munca arheologilor şi istoricilor interesaţi de un studiu al primului cimitir de la mănăstirea Frumoasa, prima atestare documentară a căreia indică anul 1807, în alte surse anii 1804-5(?). Toate scheletele găsite în pământul unde se fac săpăturile vor fi strămutate în noul cimitir mănăstiresc. “ Se va respecta tradiţia ortodoxă de reînhumare, ne surprinde încă un detaliu dat de stareţa mănăstirii. Emoţionant să vezi şi să participi la “scoaterea” Istoriei de sub pământ la lumină. Curios cum morţii adună oamenii , în cazul cimitirului de la mănăstirea Frumoasa osemintele monahilor răposaţi acum două secole vor aduna fragmente de istorie la cea a locaşului şi chiar pentru istoria Bisericii ortodoxe. Săpăturile continuă.

A consemnat Antonina Sarbu