Între 4 şi 17 august la mănăstirea Frumoasa din raionul Călăraşi 32 de copii din Republica Moldova au avut bucuria să participe la cea de a patra ediţie a şcolii de vară în cadrul căreea au redescoperit arta pictării icoanelor pe sticlă. Astăzi, în era tehnologiilor informaţionale performante mâna omului, care altădată realiza capodopere, devine tot mai inutilă. În toate se dă preferinţă „echipamentelor de ultimă generaţie” şi unele îndeletniciri populare dispar. Cine mai brodează azi „pe fir” o iie sau o faţă de masă? Cine-şi mai brodează o năframă pe pânză de borangic? Sau cine mai găseşte un zugrav care să picteze o icoană, după tradiţie,ca altădată? În acest sens, administraţia mănăstirii Frumoasa a decis să nu lasă să dispară meşteşugurile populare, adică şi tradiţia strămoşească! Acum patru ani au lansat o idee frumoasă, care a prins repede. Ideea consta în organizarea unei şcoli de vară pentru copiii din mediul rural şi să-i înveţe să picteze icoane pe sticlă, dar şi împletitul în fibre vegetale, floristică, oregami, broderie, croşetare. Ediţia din acest an a avut două ateliere, de iconografie şi împletitul în fibre vegetale. 32 de tineri au pictat timp de două săptămâni icoane pe sticlă şi au împletit diferite obiecte din pănuşi, care vor fi admirate la iarmarocul organizat pe 28 august chiar la mănăstire. Aceşti copii au avut posibilitatea să locuiască la mănăstire, asistând la slujbele care se ţineau la biserică, la alte ritualuri pe care le poţi vedea doar în aşezămintele monastice. Ei s-au bucurat de comunicarea cu măicuţele şi surorile care se află la ascultare la această mănăstire, care se aseamănă cu un mic paradis. Linişte, culori, modele cu Isus, cu Maica Domnului, cu Sfinţii Andrei, Nicolae, Pantelimon cu alte reprezentări biblice, cântări liturgice, vorbe şi rugăciuni curate , iată de ce au avut parte copiii. (continuare…)

La mănăstirea Frumoasa din raionul Călăraşi sunt în desfăşurare săpăturile în vechiul cimitir mănăstiresc care se afla chiar în dreapta bisericii Adormirea Maicii Domnului. De sub răzoarele cu flori şi iarba verde ies la suprafaţă schelete umane ale monahilor mănăstirii. Primul schelet descoperit este al monahului Arsenie, decedat la 1846 . Toate aceste date le citim pe cărămida care era pusă sub capul celui decedat, veche tradiţie a monahismului. În mormintele deshumate se găsesc şi fragmente ceramice care, se pare sunt din aceeaşi perioadă, adică au o vechime de peste 200 de ani. Pe stareţa mănăstirii, egumena Benedicta, o văd de câteva zile “pe şantier” săpând sau aşezând cu grijă osemintele în cutii de carton sau făcând notiţe pentru o eventuală arhivare a istoriilor care ies la lumina zilei de sub pământ. “Lucrările de dezhumare le-am coordonat cu dl doctor Gheorghe Postică, nume de referinţă pentru istoria şi ştiinţa arheologică de la noi. Am primit aprobare şi instructaj detaliat cum să acţionăm şi să ne comportăm. De fapt, suntem în aşteptarea unor arheologi, discipoli ai dlui Postică, care trebuie să sosească de la o zi pe alta. Deja am dezgropat câteva schelete, datează de la 1807-1848. Având în vedere că scheletele s-au descoperit la numai jumătate de metru adâncime, poate un metru, lasă loc pentru multe nedumeriri. Să fi spălat vântul şi ploile în două secole atâta pământ? Doar gropile pentru înhumare se săpau de doi metri şi ceva adâncime?! Există o sumedenie de întrebări, dar răspunsurile le vom afla atunci când arheologii vor începe să studieze fragmente de os, de piatră, ceramică, să descifreze inscripţiile săpate în piatră”, supozează egumena Benedicta. (continuare…)