Buna Vestire
Sarbatoarea Buna Vestire, zi in care Maica Domnului a fost vestita, prin Arhanghelul Gavril, ca va naste pe Fiul Domnului, Iisus Hristos este cunoscuta si sub denumirea de Blagovistenie. Aceasta sarbatoare este situata in imediata apropiere a echinoctiului de primavara, cand incep sa vina primele pasari calatoare.
In traditia populara, in aceasta zi se scoteau si stupii de la iernat. Acestia erau trecuti pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau si se stropeau cu agheasma pentru a fi incarcati de fertilitate si de fecunditate .
De Blagovistenie nu se puneau clostile pe oua, obicei pastrat si astazi, se opreau morile de apa iar oamenii nu aveau voie sa se certe. Femeile aprindeau focuri in fata casei, punand alaturi de foc o cofita cu apa pentru ca ingerii pazitori sa vina sa se incalzeasca si sa-si potoleasca setea.
Ziua de Blagovistenie era si un important moment pentru prognozarea vremii, pentru esalonarea muncile agricole de primavara. Si tot acum ciobanii se urcau pe stogurile de fan si amenintau iarna cu topoarele, crezand ca in felul acesta primavara va sosi mai repede.
Importanta sarbatorii este marcata si de sacrificiul pestelui care se serveste in mod obligator la masa de sarbatoare, dat fiind faptul ca pestele simbolizeaza pe Hristos.
Se considera ca in aceasta zi natura este readusa la viata, se intra din plin in sezonul lucrarilor agricole de primavara si se pregateste noul an pastoral.