Sf. Ambrozie s-a născut într-o familie creştină nobilă din Treveri. După ce a făcut frumoase studii de literatură şi drept, a îmbrăţişat cariera administrativă, prin care a ajuns la prefectura oraşului Mediolanum.

După moartea episcopului arian, Auxenţiu al Mediolanului, ortodocşii şi arienii se adunaseră într-o zi în biserica cea mare, unde discutau cu aprindere ocuparea scaunului vacant. Informat de neînţelegerile de la această adunare, Ambrozie a venit la biserică, în calitate de om al autorităţii, să facă linişte. Dar o voce de copil, prin voinţă de sus, rosti cuvintele: Ambrozie episcop. Cu tot refuzul său, cu toate că nu era decît catehumen, poporul l-a ales în unanimitate episcop.

A primit Botezul şi la opt zile după aceea a fost hirotonit arhiereu. Ca episcop, Sf. Ambrozie s-a consacrat studiului adîncit al Sf. Scripturi şi al Părinţilor greci.

Şi-a împărţit întreaga avuţie săracilor şi s-a consacrat cu deosebită ardoare uşurării celor în nevoie. A arătat o atenţie specială păcătoşilor pe care-i cîştiga cu lacrimile sale.

Sf. Ambrozie a dus o luptă sistematică şi plină de stăruinţă contra ereticilor din Mediolanum şi contra sprijinului perfid dat arianismului de împărăteasa Justina, mama împăratului Valentinian II.

El a scris contra arienilor doua tratate dedicate lui Graţian şi a compus imne religioase spre a fi cîntate la slujbe. Sf. Ambrozie era oratorul oficial al curţii imperiale de la Mediolanum.

Sf. Ambrozie ştia bine sa folosească politica în interesul Bisericii.

A murit în 397, fiind înmormîntat în basilica care de atunci încoace îi poartă numele.

Publicat: Joi, Decembrie 20, 2007 at 10:13 am in Diverse.